A Románoké: Pe Drum, Rara, Invartita, Cel Lute

Tu mireasă cu cunună
Clopote pe tin-te sună
Se cunoaşte că eşti bună

Că nici mă-ta n-a fost rea
Că te-a făcut cinoşă
Cinosă cu părul creţ
Că te-a dat fără de preţ

Mult mă uit printre nuntaşi
Nu văd, c-aşa eşti, nănaş
Oameni buni, şi d-omenie
Pe nimeni nu ţin mânie

Nici acela nu-i muiere
Care n-are la brâu cheie
Ca să mânce şi să beie
Pe bărbat dracu să-l ieie

Pare mi-se, că se-aude
Căprioară oare unde
Nu ştiu, ce o mâncă-n cap
Ori, că umblă după ţap

Pârâuţ cu apă rece
De-ar da Dumnezeu, să sece
Să rămîie numai norul
Cum am rămas eu cu dorul
Să rămîie numai praful
Cum am rămas cu necazul

Zi ţigane, cum îţi spui
Nu pune cetera-n cui

Zis-a bade să-l sărut
Că nu l-am văzut de mult
Haide, bade, de-i veni
Pe răsăritul Lunii
Nu veni pe la fântînă
Că se vede urma-n tină

Fă-mă, Doamne, fă-mă, Doamne, ce mi-i face
Fă mă-un gruz mare de sare, dorule
Să mă lingă, să mă lingă, oile
Să mă plângă fetele, mai dorule
Să mă lingă, să mă lingă, berbecii
Să mă plângă feciorii, mai dorule

Frunzuliţă, frunzuliţă, flori mărunte
Suflă vântul peste munte, dorule
Şi-mi aduce, şi-mi aduce doruri multe
Mie sufletul mi-l umple, dorule
Doamne, Doamne, Doamne, nu mă bate tare
Că-s şi eu-al Dumitale, dorule
Doamne, Doamne, Doamne, nu mă-nduce-n draci
Pentru două mândre dragi, mai dorule

Nu eşti, mândră, vrednică
Să intri-n biserică
Nu eşti, mândră, vrednică
Să intri-n biserică
Că bisrica-i sfinţită
Şi tu, mândră, necăjită
Că biserica-i sfinţită
Şi tu, mândră, păcălită

Ce te ţii bade-aşa mândru
Că la tine nu-mi stă gândul
Ce te ţii bade-aşa mândru
Că la tine nu-mi stă gândul
Că şi gîndul de mi-ar sta
Măicuţa tot nu m-ar da
Că ţi-a spus măicuţa bine
Că nu m-ar da după tine

Dragi mi-s toate fetele
Că li-s măndre genele
Gurile, sprâncenile
Ochii şi guriţele

Haida, bade, să pornim
Sus în deal, la ţinţirim
Unde-i iarba necălcată
Şi gura nesărutată

Ce te uiţi, bade, la mine
Doară nu-s gătată bine
În ureche am cercei
Dinainte ştii tu, ce-i

Mă dusei pe drum în jos
Mă-ntîlnii c-un om frumos
Vrutu să, mă puie jos
Dar eu de muiere bună
Mă pusei de voie bună

Pentru asta omenie
Multă stimă şi mândrie
Pentru asta ospătat
Multă ciudă şi banat