Constandine, Constandine

Constantine constantine
Mă mir și mă uit la tine
Ziua noaptea prin pădure
Plin de rouă ca un câine
Și dacă mă uit mai bine
Constantine constantine
Neagră-i cămașa pe tine

Mărioară mărioară
Ia-o tale și mi-o spală
Cu săpun de tămâioară
S-o usuci în sân diseară
Și pentru atâta lucru
Mărioară mărioară
Nu ți-ar mai putrezi trupul

A cui ești mărie dragă
A lui cu mustața neagră
Ăl mai mare vânător
M-a prins noaptea la izvor
Nu mi-e ciudă că mă prinse
Constantine constantine
Dar mi-e ciudă că mă închise

Mărie privighetoare
Ce cânți noaptea pe răcoare
Osândi-te-ar și te-ar bate
Pernioara de-astă noapte
Căpătâiul de la spate
Mărioară mărioară
Și vorbele noastre toate

Eu te așteptam pe afară
Cântecel de primăvară