Într-Un Colț De Cafenea

Într-un colț de cafenea
Lângă geam la masa mea
S-a oprit și m-a privit
Doar cu ochii mi-a zâmbit
Și mi-a spus că-ar vrea să bea
Doar o ceașcă de cafea
Și nu știu cum s-a-ntâmplat
Lângă mine s-a așezat

Era zvelt înalt frumos
Ochii verzi dar ce folos
După mână ce păcat
Am văzut că-i însurat
Timpul repede trecea
Printre vorbe și cafea
Și deloc n-am observat
Că demult s-a-ntunecat

Și afară plouă plouă
Și-i trecut de ora nouă
Noi vorbim cu mare artă
Despre una despre alta
Și nu știu de ce anume
Nu vă pot spune pe nume
Însă în privirea noastră
Nu e loc de dumneavoastră

În micuța cafenea
Lângă geam la masa mea
Cu o ceașcă între noi
Am rămas numai noi doi
Îmi vorbea de vraja mea
Mai puțin de viața sa
Și deloc n-am observat
Că demult s-a-ntunecat

Și afară plouă plouă
Și-i trecut de ora nouă
Noi vorbim cu mare artă
Despre una despre alta
Și nu știu de ce anume
Nu vă pot spune pe nume
Însă în privirea noastră
Nu e loc de dumneavoastră