Fir-A Naibii Dragostea

Frunzuliță mărgărit
Într-o zi la răsărit
Luai calul și șaua
Și porni spre mândra mea
Păi fir-a naibilui să fie
Că-mi ieși-n cale-o Mărie
Cu cosiță aurie
Cu basmaua fistichie
Și-mi făcu cu ochiu mie

Fir-a naibii dragostea
Că face din om ce vrea
Te sucește te-nvârtește
Până când te nimerește

Fir-a naibii dragostea
Că face din om ce vrea
Te sucește te-nvârtește
Până când te nimerește

Fir-ai neic-afurisit
Credeai că nu te-am zărit
Ochii roată îți dădeai
Tot la Măria priveai
Spune-mi tu neicuță iară
Pe unde-ai umblat aseară
Acu ai dat de necaz
Te zări peste pârleaz
Că ai semne pe obraz

Fir-a naibii dragostea
Că face din om ce vrea
Te sucește te-nvârtește
Până când te nimerește

Fir-a naibii dragostea
Că face din om ce vrea
Te sucește te-nvârtește
Până când te nimerește

Am să-ți spun mândruța mea
Poarta de mi-ai descuia
Îți spun drept și-adevărat
Să vezi ce mi s-a-ntâmplat
Am ieșit noaptea pe lună
Să cosesc iarbă-n grădină
Si m-a mușcat o albină
O albină cu pricină
Acu ce sunt eu de vină
Fir-a naibii dragostea
Că face din om ce vrea
Te sucește te-nvârtește
Până când te nimerește

Fir-a naibii dragostea
Că face din om ce vrea
Te sucește te-nvârtește
Până când te nimerește

Gândește neică și spune
Ce albin-a dat de tine
Că din toată știrea mea
Albina doarme noaptea
Poate-a fost albină mare
Ce umblă-n doua picioare
Cu cosiță aurie
Cu numele de Mărie
Și ți-a făcut semne tie

Fir-a naibii dragostea
Că face din om ce vrea
Te sucește te-nvârtește
Până când te nimerește

Fir-a naibii dragostea
Că face din om ce vrea
Te sucește te-nvârtește
Până când te nimerește

Neic-al meu ești pus pe glume
Dar cu mine nu te pune
Dau cu-albina de perete
De-o vrea sa te mai înțepe

Mândre-s multe știi tu bine
Da nici una nu-i ca tine
Ascultă mândruțo-ncoa
Să-ți astâmpăr inima
Las roiu și albina

Fir-a naibii dragostea
Că face din om ce vrea
Te sucește te-nvârtește
Până când te nimerește

Fir-a naibii dragostea
Că face din noi ce vrea
Ne sucește ne-nvârtește
Până când ne nimerește